In fiecare viata de om sunt perioade si perioade, iar in viata personajului despre care va vorbesc e vorba de perioada in care se simte gol pe dinauntru si cauta sa se bucure de fiecare clipa frumoasa in parte, sa lase stresul, munca si grijile pentru maine si sa se ocupe mai mult de acele lucruri marunte care ii fac cu adevarat placere.

Ii place soarele si zilele calde, plimbarile in natura, sportul si povestile. Ii plac povestile, dar cele de calitate, pentru ca de vorbarie goala e plina lumea. Asteapta, pentru ca are motive sa fie rabdator si trece pe langa azi, la fel cum a trecut si pe langa ieri, cu aceeasi neincredere ca maine se va schimba considerabil, dar nu fara speranta.

Ii e dor de momentele care-au contat cu adevarat, de multumirea zilei de azi, de copilariile poate nesemnificative, dar atat de sincere, de jocuri pana seara tarziu in fata blocului, de oamenii care obisnuiam sa fim. Ii e dor sa fie nestiutor, intr-o lume in care toti sunt in aceeasi situatie, ii e dor de emotii si de priviri discrete, dar in acelasi timp de determinare si curaj.

Nu stie in ce sa mai creada, nu gaseste raspunsuri si nu-si mai face prieteni, daor cunostinte. Traieste fiecare clipa la intensitate maxima si se bucura de fiecare secunda ce-l surprinde intr-un mod placut, iar maine…lasa maine.